Contencios administrativ si fiscalDrept comercialVlad PodoleanuClarificare extrem de importantă oferită recent de ICCJ: termenul de prescripție privitor la stabilirea impozitului pe profit curge din anul imediat următor obținerii profitului

September 22, 20200
Avocat drept administrativ și fiscal: Organele fiscale au cinci ani la dispoziție pentru a stabili creanțe și de a pretinde plata datoriilor fiscale contribuabililor, altfel nu vor mai putea să le impună acestora plata respectivelor datorii fiscale. Acest termen de cinci ani începe să curgă, potrivit actualului Cod de procedură fiscală, de la data de 1 iulie a anului următor celui în care ia nașterea obligația fiscală. Lucrurile erau mai puțin clare în ceea ce privește vechiul Cod de procedură fiscală (aplicabil până în 31 decembrie 2015, inclusiv) și, din această cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat, recent, cum stau lucrurile conform acelui act normativ (cu relevanță și în prezent, pentru anumite situații specifice).

Conform actualului Cod de procedură fiscală, organul fiscal are dreptul de a stabili creanțe fiscale timp de cinci ani, altfel nu va mai putea să colecteze datoriile fiscale ale contribuabilului (cel puțin nu în mod coercitiv). Acest termen începe să curgă, ca regulă, de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală”.

De exemplu, dacă un contribuabil generează profit în anul 2020, organul fiscal va avea cinci ani, de la 1 iulie 2021, în care va putea să stabilească o creanță fiscală privitoare la acel impozit (impozitul propriu-zis, respectiv obligații accesorii de plată aferente acelui impozit).

De ce a fost necesară interpretarea oferită recent de ICCJ?

Lucrurile nu erau așa de clare, însă, atunci când era aplicabil vechiul Cod de procedură fiscală, adică până în 31 decembrie 2015 (inclusiv). Deși termenul propriu-zis era tot de cinci ani, nu exista claritate cu privire la momentul de la care începea să curgă.

Din această cauză, s-a ajuns, în practică, la o interpretare divergentă a normei, în special în ceea ce privește impozitul pe profit. Organele fiscale, de multe ori, considerau că termenul curgea nu din anul următor celui în care era generat profitul, ci din anul următor celui în care era depusă declarația 101. Această practică, de fapt, extindea cu un an posibilitatea organelor fiscale de a stabili creanța fiscală.

Practic începând cu anul 2003, constant, ANAF a interpretat în mod abuziv instituția prescripției extinctive, realizând inspecții fiscale prin care verifică o perioadă fiscală retroactivă de șase ani, cu un an în plus față de termenul maxim de prescripție. ANAF se baza pe o interpretare particulară a modului de calcul al termenului de prescripție, calculând de la momentul depunerii declarațiilor fiscale, nu de la momentul efectuării tranzacțiilor.

Decizia ICCJ nr. 21/2020

În acest context în care practica instanțelor din România nu era una unitară, la sesizarea Curții de Apel Brașov, ICCJ a stabilit, printr-un recurs în interesul legii (RIL) din 14 septembrie, că termenul de prescripție în care organele fiscale pot, conform vechiului Cod de procedură fiscală, să stabilească obligaţii fiscale reprezentând impozit pe profit şi accesorii ale acestuia, curge de data de 1 ianuarie a anului următor celui în care profitul impozabil a fost obținut. Hotărârea, practic, scurtează cu un an termenul de prescripție în cazul organelor fiscale care considerau că momentul de la care curgea acel termen era data de 1 ianuarie a anului următor celui în care era depusă declarația 101 privind impozitul pe profit:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) şi (2), coroborate cu cele ale art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, termenul de 5 ani de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale reprezentând impozit pe profit şi accesorii ale acestora curge de la data de 1 ianuarie a anului următor anului fiscal în care s-a realizat profitul impozabil din care rezultă impozitul pe profit datorat de contribuabil”, a reținut ICCJ (Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii), în cadrul Deciziei nr. 21/2020.

Decizia ICCJ nr. 21/2020 este de actualitate și în prezent?

Evident că da.

Această corecție a interpretării eronate a ANAF are acum un puternic efect în favoarea antreprenorilor, întrucât toate inspecțiile finalizate cu acte de impunere, respectiv cele în curs de soluționare sau cele care urmează să înceapă în anii 2020 și 2021 și care vizează baze de impunere pentru care termenul maxim de cinci ani a fost împlinit, trebuie anulate, Înalta Curte stabilind ca fiind nelegal anul suplimentar controlat de  ANAF. Practic, contribuabilii beneficiază de ștergerea controlului pentru o perioadă fiscală anterioară, de un an. Eliminarea sau excluderea de la control a respectivei perioade fiscale se face datorită intervenirii prescripției, fără a se mai analiza dacă din perspectiva material-fiscală respectivul contribuabil datora sau nu obligații suplimentare.

În practică, dacă inspecția fiscală se va încheia ulterior publicării deciziei ICCJ în Monitorul Oficial, atunci contribuabilul va putea să beneficieze de efectele acesteia, în cadrul contestației fiscale, iar organul de soluționare va constata împlinirea prescripției, în baza interpretării ICCJ.

Referitor la litigii, decizia ICCJ va putea fi invocată atât în cazul litigiilor aflate pe rolul instanțelor, la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, cât și în cadrul unui recurs îndreptat împotriva unei decizii contrare interpretării date de ICCJ.

Av. Vlad Podoleanu

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *