Avocat drept administrativ: Hotărârea consiliului local de aprobare a unui plan urbanistic zonal reprezintă un act administrativ cu caracter individual sau cu caracter normativ? Aceasta a fost problema de drept asupra căreia Curtea de Apel Iași a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) să se pronunțe
Printr-un recurs în interesul legii pronunțat recent, ICCJ a tranșat o chestiune interpretată diferit de instanțele din România: atunci când planurile urbanistice zonale (PUZ) sunt aprobate la inițiativa unor particulari pentru scopuri individuale, hotărârile de consiliu care le aprobă nu sunt acte administrative cu caracter individual, ci normativ.
De ce este importantă această decizie a ICCJ?
Atunci când un particular este cel care inițiază procedura pentru PUZ pentru un proiect investițional, instanțele de judecată nu au fost de aceeași părere cu privire la încadrarea hotărârii de consiliu local ce aprobă PUZ-ul: e un act cu caracter individual sau unul normativ?
Actele administrative normative conţin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte „erga omnes”, în timp ce actele individuale produc efecte, de regulă, faţă de o persoană sau mai multe persoane, nominalizate expres în conţinutul acestor acte.
Optica instanțelor de judecată până la decizia ICCJ
Pe de o parte, cei care au considerat actul ca având caracter administrativ individual au făcut-o pentru că PUZ-urile respective stabilesc situații juridice precise în raport cu un număr determinat de subiecți de drept, respectiv reguli specifice pentru o zonă determinată și în favoarea unui destinatar determinat (proprietarul imobilului vizat de PUZ). „Deși planurile urbanistice zonale modifică prevederile Planului urbanistic general, hotărârile de aprobare a acestora nu preiau caracterul de act normativ al Planului urbanistic general”, sunt de părere cei care au considerat actul ca fiind unul individual.
De cealaltă parte, alți judecători au considerat că aceste hotărâri de aprobare a PUZ-urilor sunt acte administrative cu caracter normativ întrucât chiar Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul stabilește acest lucru. Astfel, în pofida faptului că un PUZ e solicitat în atare condiții, condiționat de elaborarea documentației necesare de către solicitantul certificatului de urbanism, „planul nu va fi dedicat exclusiv edificării obiectivului urmărit”. De asemenea, judecătorii au considerat că PUZ-urile modifică regimul stabilit prin planurile urbanistice general, or asta nu se poate întâmpla decât prin acte juridice de aceeași natură.
A mai existat, în fine, și o a treia opinie, dar cu caracter izolat, la Curtea de Apel Craiova, unde s-a considerat că astfel de hotărâri au caracter normativ în sensul că dispozițiile lor au putere de lege, dar sunt individuale sub aspectul identificării subiectului căruia i se adresează.
În concluzie
Considerarea hotărârilor consiliului local prin care sunt aprobate PUZ-urile, ca fiind acte cu caracter normativ aduce după sine numeroase consecințe, inclusiv cu privire la modul de aducere la cunoștință a acestora publicului larg – ele devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică. De asemenea, ele pot fi atacate oricând în contencios-administrativ de către cei care se consideră vătămați de conținutul acestora.
De asemenea, spre deosebire de actele cu caracter individual, cele cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, potrivit Legii contenciosului administrativ 554/2004.
