Avocat drept fiscal: Fraudele transfrontaliere de TVA (inclusiv tentativele de fraudare), prin care bugetul Uniunii Europene este prejudiciat cu cel puțin zece milioane de euro, vor fi considerate infracțiuni pentru care făptuitorii vor risca între șapte și cincisprezece ani de închisoare, conform Legii nr. 125/2003.
Actul normativ care reglementează modul de prevenire și combatere a evaziunii fiscale este Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Aceasta a fost modificată cel mai recent la data de 25 mai 2023 prin legea amintită anterior.
Concret, potrivit art. 9 ind. 1 din Legea nr. 125/2023, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la șapte la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier (din sfera TVA) având ca efect diminuarea cu cel puţin 10 milioane de euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului Uniunii Europene, prin:
- utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA;
- nedivulgarea de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;
- prezentarea de declaraţii corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 241/2005, există și alte categorii de infracțiuni ce pot fi pedepsite din punct de vedere penal:
- fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la șase luni la cinci ani;
- refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la șase ani;
- împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la șase ani;
- reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la Legea nr. 241/2005 reprezintă infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă;
- deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la cinci ani și interzicerea unor drepturi;
- tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la doi la șapte ani și interzicerea unor drepturi;
- stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei la zece ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă; asocierea mai multor persoane pentru comiterea faptei reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la cinci la 15 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă.
De asemenea, art. 9 din Legea nr. 241/2005 prevede aplicarea unei pedepse între doi și opt ani de închisoare (și interzicerea unor drepturi sau amendă) pentru faptele săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, respectiv:
- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
- evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
- executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
- sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
- substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
În situația în care prejudiciul produs, pentru oricare dintre faptele amintite la paragraful anterior, depășește echivalentul în lei a sumei de 100.000 de euro, pedeapsa se majorează cu cinci ani, astfel încât contribuabilii care comit astfel de fapte riscă între șapte și 13 ani de închisoare. În schimb, pentru prejudiciile care depășeșc echivalentul în lei a 500.000 de euro, pedeapsa se majorează cu șapte ani și ajunge să fie încadrată între 9 și 15 ani.
Contravenție: Codul de procedură fiscală prevede că „reținerea și nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă” reprezintă contravenție, iar amenzile diferă în funcție de calitatea persoanei obligate să aplice reținerea la sursă, dar și de cuantumul sumei de plată la stat. Amenzile încep de la 1.000 de lei și pot ajunge până la 27.000 de lei.
