Avocat drept penal – va fi foarte interesant de văzut motivarea Curții Constituționale, întrucât vorbim despre o hotărâre de impact care schimbă paradigma, în sensul că inculpatul poate declara această cale de atac și dacă în mod greșit, nu a fost dispusă încetarea procesului penal.
În ședința din data de 18 februarie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul art.438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal.
În esență, pentru a pronunța această soluție, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală creează un regim juridic diferit al procurorului și, respectiv, al inculpatului, sub aspectul posibilității acestora de a invoca, pe calea recursului în casație, o greșită apreciere de către instanța competentă a incidenței/neincidenței unei cauze de încetare a procesului penal, dând naștere unui dezechilibru între mijloacele procesuale puse la dispoziția celor doi participanți la procesul penal anterior menționați, prin asigurarea, doar în favoarea procurorului, a dreptului reglementat prin prevederile legale ce constituie obiectul controlului de constituționalitate.
Astfel, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 438 alin.(1) pct.8 din Codul de procedură penală creează, în privința inculpatului, o situație procesuală net dezavantajoasă față de cea a procurorului, diferență care nu este justificată obiectiv și rezonabil, fiind contrară prevederilor art.16 alin.(1) și art.21 alin.(3) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi și la dreptul la un proces echitabil.
Calea extraordinară de atac a recursului în casație prevede motive limitate. De asemenea, conform prevederilor art. 438 alin. (2) din Codul de procedură penală, situațiile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor. Prin urmare, toate celelalte motive de netemeinicie sau nelegalitate a unei hotărâri judecătorești pot fi invocate doar prin intermediul apelului sau al contestației.
Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că restrângerea de către legiuitor a sferei cazurilor în care se poate face recurs în casație este justificată de finalitatea instituției analizate – aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile – și de natura acesteia, de cale extraordinară de atac.
